Concepţia biostructurală şi teoriile moleculare ale materiei vii

Nascut la 4 februarie 1906 la Chisinau, a urmat scoala elementara în orasul sau natal, iar studiile superioare le-a facut la Facultatea de Stiinte a universitatii din Cluj, luându-si licenta în chimie în anul 1928. Urmare a calitatilor sale deosebite de cercetator, trei ani mai târziu, în 1931, îsi da doctoratul cu o teza de chimie organica, „Reactii fotochimice în seria orto-nitro-benzilidenpoliolilor”, obtinând calificativul „Magna cum laude”. Umanist de mare sensibilitate, Academicianul Macovschi a urmat si cursurile sectiei de Stiinte naturale ale aceleiasi facultati, absolvind concomitent si cursurile sectiei de pian a Conservatorului de muzica si arta dramatica „Gh. Dima”.

Calitatile sale deosebite i-au permis sa obtina prin concurs o bursa a guvernului francez, elaborând în anii 1933-1934 la Paris lucrari de specializare în biochimie la prof. Gabriel Bertrand, în fiziologia sistemului neuro-muscular la prof. Louis Lapique si de toxicologie la prof. Emil Kohn. Din 1940 pâna în 1974 a fost titularul catedrei de chimie biologica la facultatea de Biologie a Universitatii Bucuresti. Munca de cercetare a desfasurat-o nu numai la catedra, ci mai ales ca director al Institutului de Biochimie al Academiei Române. În 1942 a fost ales membru titular al Academiei de Stiinte din România, apoi membru al Academiei Române (1948), din prezidiul careia a facut parte si în cadrul careia a condus, ca presedinte, sectia de Stiinte geologice, geografice si biologice, Comisia de Biochimie, al carui fondator a fost, precum si vicepresedinte, sau ca membru al prezidiului International Society for Research of Civilization Disease and Vital Substances, International Society for the Study of the Origin of Life. În activitatea de cercetare academicianul Eugen Macovschi a abordat înca din 1929-1936 problema permeabilitatii membranelor vii, apoi a celor artificiale, iar din 1958 si-a polarizat activitatea pe elaborarea unei noi conceptii, originale, privitoare la structura materiei vii, si anume teoria biostructurala, teorie care prin interesul pe care l-a trezit în lumea stiintifica din tara si strainatate, ca si prin noile perspective pe care le deschide în cercetarea fenomenelor vietii, se dovedeste a fi deosebit de fertila si reprezinta fara îndoiala cea mai importanta opera, contributia sa fundamentala la progresul stiintelor biologice.

„Conceptia biostructurala si teoriile moleculare ale materiei vii”, aparuta în Editura Stiintifica si Enciclopedica, este de o extrema importanta, deoarece a revolutionat gândirea stiintifica, fiind nu numai o încercare de elucidare a misterului materiei vii, ci si a destinului materiei în genere. „Viata, diferenta dintre neînsufletit si însufletit, spunea academicianul Macovschi, consta în prezenta unei materii biostructurate si materii moleculare coexistente, ambele alcatuite din combinatii chimice, dar aflate în stari diferite. Mai exact biostructura apare ca un nivel superior de organizare a materiei care subordoneaza, conform propriilor ei necesitati, materia moleculara, fizica, neînsufletita, absorbind-o, eliminând-o, conferindu-i si suspendându-i calitati superioare. În concluzie, viata se datoreaza materiei biostructurate si nu metabolismului, iar moartea se instaleaza în orice sistem viu odata cu destramarea biostructurii.”

Conceptia biostructurala si teoriile moleculare ale materiei vii
Autor: Eugen Macovschi
Editura stiintifica si enciclopedica, 1984. Editie trilingva

Cuprins:

Procuraţi această carte