Modelul evoluţiei şi impactul său fundamental. Partea a II -a

Asadar, oamenii secolului XX consuma cît mai multă informaţie pentru următoarele motive:

• noile condiţii de muncă cer un standard de specializare cît mai ridicat;
• succesul social presupune o educaţie corespunzătoare;
• relaţiile interumane cer o anumită cultură;
• apariţia cultului informării ştiinţifice şi enciclopedice şi lumina deosebit de favorabilă pe care o produce omul informat.

Iată, aşadar, cum întreaga civilizaţie modernă a fost educată în setea de informare, în cultul ştiinţific, în dorinţa unanimă de noi şi noi date despre cît mai multe subiecte, din cat mai multe sfere de activitate.

Filozofia mass-media

Insă apariţia mijloacelor de informare în masă a fost exact motorul de care o asemenea societate avea nevoie. Exploatarea undelor radio a făcut pentru prima dată posibilă informarea în masă a cetăţenilor moderni, care începuseră să dorească cu aviditate acest lucru. Apariţia tranzistorului şi a primelor aplicaţii practice în electronică au făcut ca radioul să devină accesibil. Continuarea progreselor în electronică a condus la situaţia ca, înainte de încheierea primei jumătăţi a secolului XX, nu numai radioul, ci şi televiziunea publică sa ia o deosebită amploare. De asemenea, noua industrie muzicală a venit să întregească gama de instrumente de (in)formare în masă.

Astfel a aparut o nouă conceptie asupra informaţiei: cultura de masă şi tratarea noilor cetăţeni ca o masă informă de consumatori uniformizaţi. Oamenii devin "indici de audienţă", în cazul cărora particularităţile trebuie estompate în favoarea direcţiei editoriale oficiale. Cu acest fel de tratament plin de superioritate, mass-media a reuşit să impună şi un respect puternic, nespecificat, general printre consumatori. Oamenii secolului XX au o încredere servilă în mass-media, fiindcă prin puterea pe care i-au acordat-o, ea a devenit a patra putere în stat. Presa poate sa facă dintr-un personaj obscur - un om celebru şi de invidiat, poate sa formeze opinii şi curente de opinie în societate, poate să informeze rapid şi despre orice subiect pe noii săi adulatori. Au apărut cursuri de nivel universitar în problema şi filozofia mass-media, într-un cuvînt ea a adus tocmai ingredientul necesar într-o asemenea societate în care trăim.

Perspectiva manipulării

Succesul mass-media a fost sesizat încă de la început de establishment-ul oficial. Variatele interese, uneori obscure, alteori de-a dreptul necunoscute, ale acestui for oficial al fiecărui stat şi-au găsit un instrument pe măsură în mijloacele de informare în masă. S-au justificat intervenţii militare îndoielnice, s-au determinat inamici, s-au popularizat ţeluri sociale (stoparea cresterii demografice folosind avortul, de exemplu), s-a făcut publicitate pozitivă celor mai diverse tendinţe secularizante. De multe ori mass-media a indus voit, sau fiind ea însăşi manipulată, stări neconforme cu realitatea. Uneori mijloacele de informare în masă construiesc o falsă realitate (cazul lui Orson Wells e un exemplu clasic), întreţin o stare artificială în diferite privinţe (mai ales in domeniul libertătilor civile), urmărind diferite scopuri care scapă de cele mai multe ori masei de consumatori.

Un exemplu clasic este mass-media în perioada nazismului, sau în cea a comunismului. Şi în occident mass-media a servit diferitelor administraţii şi a intoxicat populaţia cu diverse programe guvernamentale: cursa înarmărilor, războiul stelelor, lansarea sateliţilor de spionaj, programele de cercetare spaţială, radio telescoapele au fost finanţate cu largă inimă de contribuabilii aflaţi sub vraja insidioasă a mass-media. Dar în cele ce urmează, ne vom ocupa mai exact de mediatizarea teoriei evoluţiei şi a perspectivei evoluţioniste, urmărind concret canalele de media care se ocupă cu aceasta îndeletnicire şi modalităţile lor de publicitate.

(va urma)